1 2 3 4 5 6 7 8 9 0

With Adi. Data lansării: 15 mai 2009. Pentru toţi fanii muzicii rock (click pe poză pentru mărire):

Aşadar, RockMag! Detalii mai încolo.

Pardon, voiam să zic “ce zi! “. A fost totul OK până azi-noapte, aşa pe la ora 2-3. M-am trezit repede şi pac-pac… (bă, nu vreau să vă fac şi vouă greaţă, cred că şi voi ştiţi la ce mă refer…sau nu). M-am culcat la loc sperând că o să îmi treacă. Pe la 5 iar m-am trezit, având şi diaree. Iar m-am băgat înapoi în pat (sperând că nu o să mai am nimic, desigur). M-am trezit la 6:30, m-am îmbrăcat pentru şcoală şi fuga iar la toaletă. Iar am… (am zis că nu vreau să vă fac greaţă), dar n-am mai avut ce să dau afară. Am decis că nu o să mă duc la şcoală că cine ştie ce voi păţi. Aşadar, m-am îmbrăcat iar în pijama şi am dormit până pe la 10:30 când m-am aranjat şi m-am dus la dispensar. Până aici să zicem că totul a trecut bine. Dar…stau acolo şi stau, babele sunt în faţa mea, toate zic “Da…păi terminăm repede, trebuie doar să ne prescrie nişte reţete” şi aproape toate au stat acolo vreo 25 de minute. Au trecut două ore şi încă nimic. Deja picioarele m-au durut mai mult (de la atâta stat acolo) decât stomacul. În sfârşit intră ultima babă pe uşă, dar ce crezi? Ţigăncile cu puradeii lor s-au băgat exact în faţa mea. Mi-am zis în gând că dacă vor intra astea mai repede ca mine, vin acasă şi nu mai fac nimic. Dar noroc cu mătuşa mea care e asistentă, m-a văzut, a venit doctoriţa şi a zis “Intră Marian, că de-abia mai stai pe picioare!”. Ah, cred că toate durerile mi-au trecut când m-a chemat la dânsa în cabinet.

Termină doctoriţa consultaţia în timp ce mătuşa scrie motivarea, cică sunt suspect de apendicită (dar nu e sigur, fiindcă în zona apendicelui eram moale, nu tare, aşa cum este pentru cei bolnavi de apendicită), pe prescripţia medicală scrie că am gastrită acută (pe motivare mătuşa a scris “cronică” în loc de “acută”. A greşit). În sfârşit am terminat. După 2 ore de stat în picioare acolo. Au fost vreo 30 de persoane (ok, sunt două doctoriţe, majoritatea sunt la cea din Baia Mare, dar eu la cea din Satu Mare) bolnave.

Uh, acum mi-a rămas să respect tratamentul cu ceai, supe şi toate cele. Sunt scutit şi pe ziua de mâine, dar, cine ştie, poate va fi grevă.

A, şi am uitat ceva. O babă cu batic în cap stă pe scaun, mă duc să deschid geamul fiindcă practic te sufocai acolo şi strigă “Alooo…nu vezi ce curent este?!” şi se ţinea de cap. Vai ce nervos am fost. Cum naiba să zici că este curent şi să porţi şi batic?

Aşa…gata cu medicina, adică nu chiar de tot.

M-am dus şi până pe la mama la şcoală să îi povestesc care e situaţia. Mama e cam îngrijorată. Sper că nu am apendicită, Doamne fereşte! …sper că totul a fost de la o masă care “mi-a căzut foarte bine”. Asta sper.

Altceva? Păi, cadou mai bun ca ăsta de ziua mea se putea? Ă?

Sper că nu v-aţi îngrijorat. Adică…cum să vă îngrijoraţi? Mai jos voi povesti şi cum mi-am petrecut eu Întâiul Mai.

Cum am văzut că în România supermarket-urile sunt deschise, ne-am zis că şi peste graniţă aka Ungaria vor fi deschise. Aşadar mergem în Ungaria. Vreme foarte bună, numai de un grătar. Hahaha. Nu! A suflat vântul ca naiba aici. Şi ce vedem când ajungem la hypermarketul “TESCO” din Ungaria? Că e închis! N-am făcut grătar, n-am făcut nimic. Am stat acasă şi cam atât. Asta demonstrează şi faptul că românii sunt mult mai lacomi decât maghiarii, sau bozgorii, aşa cum vă place vouă să le spuneţi. Ei nu au acea “foame de bani”, aşa cum avem noi. Prin această “fază” au dat dovadă că sunt mai civilizaţi şi ei chiar nu au muncit de 1 mai.

Şi “la crème de la crème”, vorba francezilor este că exact acum au arătat la Realitatea TV că este GREVĂ în educaţie! (dar discuţiile cică încă nu s-au terminat) Last Edit: Crema aia trebuie să aibă şi o cireaşă deasupra, aşa că, până la urmă, NU este grevă mâine, ci doar s-a amânat teza unică la română pe joi.

Cea mai tare parodie pe care am văzut-o eu în ultimii ani, o parodie marca www.happyfish.ro. Băieţii ăştia au apărut chiar şi la Realitatea TV. Sunt tari. Mai jos aveţi şi versurile (aveţi şi în filmuleţ, ce-i adevărat). Dacă le urmăriţi cu atenţie, chiar au dreptate ce vorbesc ăia acolo. Interpretează: The Benny Healers (Ducu, Patrick, Gojira, Dragoş). Muzica: Michael Jackson şi Gojira.

Albastru de voroneţ
Şi copii în poponeţ
Sex oral, bun venit pe litoral!
Ţuică de Zalău
Igrasie căcălău
Hotel cu mucegai, la trei sute de parai.
Miocard, plămâni, rinichi, ficat,
Ieftine şi bune de transplant,
Munte, mare, aer, soare,
Oi, căruţe şi tractoare,
Şi mănăstiri, bântuite de vampiri.

Refren:
We are the end,
The end of choice,
We are Romania, we’re in deep shit
So just start paying,
Come enjoy our girls,
Come enjoy our children,
Just come and celebrate with us
The end of choice.

SIDA şi tuberculoză
Herpes şi trichineloză
Preţuri mai mari ca-n Turcia, Grecia şi Anglia,
Din Mamaia-n Dorobanţi,
Gropi, Ferrari, figuranţi,
Veniţi la vară, când noi suntem plecaţi din ţară.

Refren.
Come and celebrate the end of choice!
Romania, we are the end of choice!

We are Romania, we are the end!
We’re in deep shit, so just start paying!
Enjoy our girls, enjoy our children!
And celebrate the end of choice!
(x2)

Până acum am făcut o pauză că am văzut că nimeni nu prea mai scrie pe blogul său personal şi astfel, şi eu sunt printre ăia. Acum o să mă opresc din scris cel puţin până pe 5 mai. Am plătit domeniul www.soccerzip.com pe încă un an, dar încă nu mi-a apărut că am prelungit data limită cu un an şi încă am trimis SMS d-ăla cu 9 “ieuro” vineri seara. Le-am dat mail, au spus să le trimit mailul de confirmare primit şi codul primit pe telefon. Zis şi făcut, le-am dat mail acum aproximativ 24 de ore şi n-am mai primit niciun răspuns. Poate rămân fără blog şi am şi dat banii degeaba. Asta e. Acum dau “stop” şi după 5 mai, dacă bunul Dumnezeu o să rezolve problemele, o să apăs pe “play”.

Dacă vreţi să vedeţi ce mai fac, urmăriţi-mi contul de twitter.
Dacă vreţi să vedeţi ce muzică mai ascult, urmăriţi-mi contul de Last.FM.
Dacă vreţi poze cu mine, nu vă dau.

//Este o postare care am şedulat-o (nu căutaţi în DEX, nu există cuvântul ăsta în limba română, de fapt e scheduled din engleză şi aşa mi-a plăcut mie să o traduc), adică pentru ora 00:00, fiindcă atunci e deja ziua de joi.

Cu ce ocazie am făcut postarea asta? Să începem cu nişte urări. Ştim foarte bine ce sărbătoare e mâine, e Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Nu prea cunosc eu pe net persoane care se numesc Gheorghe, George, Ghiţă şi alte derivate ale sfântului, dar în caz că ei intră aici şi citesc asta, le urez şi lor un călduros “La mulţi ani!”.

Stai, că n-a fost doar atât! Mâine Lucia îşi serbează atât ziua de naştere, cât şi ziua onomastică, aşa că “La mulţi ani!” şi ţie.

Pe mine m-am lăsat la urmă, pentru că nu îmi place să fiu mereu eu în prim plan. Măcar în această postare. E blogul meu, până acum cred că eu eram în vizorul vostru principal, dar uite că nu mai e aşa. Da, primul meu nume e Gheorghe! E ciudat să îmi urez “La mulţi ani!” mie, aşa că nu am să o fac.